Municipiul Reșița, reședința județului Caraș-Severin, este amplasat în sud-vestul României, în partea de nord-vest a județului, pe cursul mijlociu al râului Bârzava, într-o zonă geografică de un pitoresc deosebit și cu obiective turistice atrăgătoare. Reșița este cel mai vechi centru siderurgic al României și una din cele mai importante cetăți industriale din sud-estul Europei.
Orașul are formă simplă fiind așezat în mare parte pe dealuri și văile acestora, urmărind traseul străbătut de râul Bârzava, care provine dinspre Văliug, din estul orașului din Munții Semenic. Astfel că drumul principal urmărește și el traseul format râul Bârzava între văi.
În Reșița se vorbesc multe limbi, dintre care cea mai vorbită este româna, desigur. Se mai vorbește si croată, maghiară, sârbă, germană și multe altele.
Reșița a fost considerat mult timp ca fiind unul din marile centre industriale ale României, având influențe în industria siderurgică (fontă, oțel, laminate), a construcțiilor de mașini (electrice și diesel, utilaj petrolier, siderurgic și chimic, material rulant), chimică (chimizarea lemnului, cocs). Are o populație de 83.985 locuitori (la nivelul anului 2004). Este un important centru industrial în prelucrarea oțelului și construcția de mașini. C.S.R. (Combinatul Siderurgic Reșița)- în prezent TMK-Reșița și U.C.M.R. (Uzina Constructoare de Mașini Reșița) sunt uzinele care au susținut orașul și l-au ținut în viață mai bine de 300 de ani. Primele uzine au fost fondate în 1771, în timpul domniei împărătesei Maria Terezia. La 3 iulie 1771 au fost inaugurate primele furnale înalte de pe actuala vatra a furnalelor din cadrul SC TMK Reșița SA. În trecut au fost cunoscute sub denumirea de Uzinele și Domeniile Reșița sau UDR, așa cum se poate citi pe unele locomotive cu aburi fabricate la Reșița, filiala Fabricii de Locomotive a StEG de la Viena.
Stema oraşului:
- Furnalul şi locomotivele amintesc de tradiţia industrială de peste două secole a oraşului, ce s-a dezvoltat în jurul industriei metalurgice şi de la sfârşitul secolului al XIX-lea, în jurul producţiei de locomotive;
- Frunza de stejar cu ghinde şi lira sunt imaginea activităţii musical-culturale a localităţii, a celei turistice, ce se dezvoltă în prezent şi a perspectivei ecologice a localităţii;
- Culorile alese sunt cele mai mobile culori heraldice şi sunt în deplină concordanţă cu simboluri alese;
- Coroana murală, cu şapte turnuri reprezintă rangul localităţii, de municipiu, reşedinţă de judeţ.
