FOTO E gata primul vagon bar-bistro modernizat prin PNRR. Preoteasa, tot în ilegalitate

Primul vagon bar-bistro modernizat prin PNRR la Remarul 16 Februarie a ajuns joi seara la București și a fost predat beneficiarului – CFR Călători. Un prim pas pentru ca operatorul feroviar de stat să reintre treptat în legalitate, după ce luni bune a nesocotit un Ordin de ministru. Sesizate de Club Feroviar, instituțiile responsabile cu drepturile pasagerilor pe calea ferată nu au luat nicio măsură, invocând faptul că nu intră în atribuțiunile lor.

”Vagonul bar-bistro PNRR 89-70 000 modernizat din 89-76 005 se află în drum spre București cu IR 1734, pentru predarea vagonului catre CFR Călători”, a scris pe Facebook utilizatorul Alex Cristi Chivu, care a postat și imaginile alăturate, pentru care îi mulțumim.




Trenul IR 1734 a plecat joi din Cluj-Napoca cu 15 minute întârziere față de ora din livret, 10:22, și a ajuns la București Nord întârziat cu 54 de minute față de ora stabilită – 20:42. A fost predat apoi responsabililor CFR Călători.

Pe 15 ianuarie 2024, operatorul feroviar de stat a semnat cu Remarul 16 Februarie Cluj-Napoca contractul cu titlul ”Servicii de modernizare vagon bar-bistro seria 8976 și achiziție servicii de mentenanță vagon bar-bistro modernizat”. Valoarea serviciilor de modernizare a 10 vagoane se ridică la 9,95 milioane de euro fără TVA, la care se adaugă costul mentenanței, de 6.011.775 de euro fără TVA. Primul vagon 61 53 8976 005-4 (cel care a ajuns ierei seara la București) a intrat în uzina reparatoare la data de 9 ianuarie 2024.








Alăturat aveți un set de imagini de pe fluxul de reparație de la Remarul 16 Februarie.

Ilegalitatea, asumată de Traian Preoteasa

Intrarea în proprietatea CFR Călători a acestui vagon bar-bistro modernizat reprezintă un prim pas spre intrarea în legalitate a operatorului feroviar de stat.

Club Feroviar a semnalat încă de pe 12 iunie, când a fost lansat programul Trenurile Soarelui 2025, că în compunerea perechii de trenuri IC 538/536 Brașov-Constanța și retur nu se află niciun vagon de tip bar-bistro sau restaurant. Conform Ordinului Ministrului Transporturilor și Infrastructurii nr. 134 din 9 februarie 2022, pentru modificarea anexei nr. 2 la OMTI nr. 153/2011 (…) pentru definirea trenurilor de călători în funcție de serviciile oferite de operatorii de transport feroviar de călători, la bordul trenurilor Intercity este obligatorie prezența serviciilor de alimentație publică.

La vremea respectivă, șeful CFR Călători, Traian Preoteasa, spunea nonșalant: ”Avem o deficienţă pe care o să o constataţi acum. Bar bistrourile care au un proiect foarte performant şi nu am vrut să bag un bar din acela clasic ca să stricăm toată asta, dar din promisiunea noastră, până la jumătatea iunie-iulie, o să vină şi barul bistro”, a spus șeful CFR Călători.
Am insistat și i-am precizat directorului că prezența serviciilor de alimentație publică este obligatorie la bordul trenurilor Intercity. ”Da, ştiu, ok, nu-l am, am înţeles”, a răspuns sec Preoteasa.

Are vagoane, dar nu le introduce în compunerea trenurilor

El putea însă să asigure serviciul de alimentație publică cu un vagon de tip BR. Mai exact, în jumătate de vagon de clasa a doua se află un bar cu șase scaune, unde ți se pot servi doar sandvișuri, sticksuri și alune.

Suficient pentru un drum de 4 ore și 38 de minute, însă nu și pentru IRN 346/347 București Nord-Wien Hauptbanhof, în compunerea cărora se află acest tip de vagoane.

Cel mai probabil, pentru a păstra estetica, acest prim vagon bar-bistro modernizat va fi inclus în compunerea unui Intercity cu parcurs intern, nu pe trenul de Viena (până la Arad), acolo unde chiar ar fi nevoie de el – nu poți sta atâta drum doar cu sandvișuri și chipsuri, parcă ar merge și o friptură. Rămâne de văzut dacă se va adeveri presupunerea noastră.

ARF: Este responsabilitatea operatorului

În ultimele două luni și jumătate am sesizat instituțiile din domeniul feroviar și nu numai referitor la ilegalitatea în care se află CFR Călători, dar toate s-au eschivat. Asta și pentru că Ordinul de ministru menționat anterior nu prevede clar cine trebuie să vegheze la respectarea acestor condiții. Și nici OMT nr. 1816 din 26 octombrie 2005, a cărui anexă o modifică OMTI nr. 134 din 9 februarie 2022.

”În baza prevederilor contractelor de servicii publice, aprobate prin HG nr.1453/2022, ARF nu are atribuţii privind compunerea trenurilor de călători, inclusiv, în cazul de faţă, la compunerea trenutui IC536/538 care circulă în relaţia Constanţa – Braşov şi retur, acest lucru fiind în sfera de activitate exclusivă a operatorului de transport feroviar de călători, conformarea privind cerinţele din Anexa nr. 2 la OMT nr. 153/2011 actualizată, fiind în responsabilitatea OTF (operator de transport feroviar – n.red.). În acest sens, vă informăm că ARF a transmis către SNTFC CFR Călători – S.A. o adresă în care se solicită emiterea unui punct de vedere, faţă de situaţia semnalată de dumneavoastră, drept pentru care vom reveni, în cel mai scurt timp posibil, cu un răspuns legat de această speţă”, ne-a răspuns Autoritatea pentru Reformă Feroviară.

ASFR: Aspectele sesizate nu încalcă Regulamentul (UE) 2021/782

Am întrebat și la Autoritatea de Siguranță Feroviară Română (ASFR), instituție care este responsabilă, printre altele, cu respectarea drepturilor pasagerilor pe calea ferată.

”Potrivit legislației naţionale aplicabile în domeniul feroviar, ASFR nu are atribuţii, sarcini sau responsabilităţi în ceea ce priveşte aspectele care ţin de stabilirea rangului trenurilor de călători sau de stabilire a categoriilor de trenuri de călători în funcţie de serviciile oferite de operatorii de transport feroviar de călători care fac obiectul contractelor de servicii publice. Într-adevăr, în conformitate cu prevederile art. lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 3092023 privind organizarea şi funcționarea Autorităţii de Siguranţă Feroviară Române — ASFR, precum şi cu prevederile art. 1 al Hotărârii Guvernului nr. 527/2023 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicăni Regulamentului (UE) 2021/782 al Parlarnentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2021 privind drepturile şi călătorilor din transportul feroviar, Autoritatea de Siguranţă Feroviară Romănă – ASFR este desemnată în calitate de <organism responsabil cu aplicarea şi supravegherea respectării Regulamentului (UE) 2021/782 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2021 privind drepturile călătorilor din transportul feroviar>. Cu toate acestea, aspectele sesizate de dumneavoastră, respectiv absenţa serviciilor de alimentație publică la bordul trenurilor cu rang de InterCity nu fac obiectul nerespectării drepturilor călătorilor, conform art. I al Regulamentului(UE) 2021/782 (…), ci al nerespectării unui act normativ naţional care defineşte trenurile de călători în funcție de serviciile oferite de operatorii de transport feroviar de călători”, ne-a răspuns ASFR.

CFR Călători ține mai mult la estetică decât la respectarea legii

Autoritatea ne-a precizat și ea că a cerut un punct de vedere în acest sens de la CFR Călători. Am primit și noi răspunsul, așa cum l-au primit și cele două instituții: ”Trenurile IC 536/538 Constanța – Brașov și retur au în compunere DOAR vagoane clasă modernizate prin programul de investiții cu fonduri din PNRR. În viitorul apropiat, aceste trenuri vor avea în compunere și vagoane de alimentație publică modernizate cu fonduri PNRR. În funcție de livrarea materialului rulant modernizat prin programul de investiții cu fonduri din PNRR de către firmele contractante, precum și de prevederile din Contractul de Servicii Publice încheiat de CFR Călători cu Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), unitățile de material rulant finalizate vor fi distribuite preponderent în compunerea trenurilor IC, fără a exclude exploatarea lor și pe trenuri IR, pe alte rute de circulație: Arad, Cluj, Iași, Craiova, Galați, Suceava, Timișoara etc”.

Cu alte cuvinte, de dragul esteticii trenurilor, conducerea operatorului feroviar de stat încalcă cu bună știință un Ordin de ministru. Căci nicăieri în PNRR nu se impune ca vagoanele modernizate să fie adunate toate în compunerea unei garnituri din care să nu mai facă parte și altfel de vagoane.

Am trimis o solicitare similară și către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), dar nu am primit niciun răspuns.

Răspunsuri ”la mișto”, care ocolesc întrebările

Și pentru că tot a venit vorba de PNRR și de materialul rulant, în finalul articolului semnalăm un alt răspuns dat ”la mișto” publicației noastre de CFR Călători.

Am întrebat oficial operatorul feroviar de stat următoarele:

– ”Câte locomotive modernizate prin PNRR au fost livrate până acum către societatea pe care o conduceți? Defalcat, pe tipuri și reparatori: câte locomotive electrice și câte locomotive pe baterii de la SCRL Brașov, câte locomotive electrice de la Softronic și câte locomotive electrice de la Reloc?

– Câte vagoane modernizate prin PNRR au fost livrate către CFR Călători? Defalcat, pe tipuri de vagoane și pe reparatori de material rulant”.

Ceea ce am primit nu răspunde în niciun fel celor întrebate de noi:

”În ceea ce privește livrarea materialului rulant modernizat, realizată de firmele contractante în cadrul programului de investiții finanțat prin PNRR, nu mai vorbim despre un singur <tren PNRR>, ci despre mai multe trenuri. Unele dintre acestea sunt formate integral din material rulant modernizat (vagoane și locomotive), iar altele sunt tractate de locomotive modernizate prin acest program.

Exemple de trenuri formate integral din vagoane și locomotive modernizate prin PNRR:

– IC 538 și IC 536 care circulă pe ruta Brașov – București Nord – Constanța și retur;

– IR 581 și IC 582 care circulă pe ruta București Nord – Constanța și retur;

– IR 1883 și IR 1682 care circulă pe ruta București Nord – Constanța și retur.

Exemple de trenuri tractate de locomotive modernizate prin PNRR:

– IC 572 și IC 571, pe ruta Galați – București Nord și retur;

– IC 552 și IC 551, pe ruta Suceava Nord – București Nord și retur;

– IR 346 și IR 347, pe ruta București Nord – Curtici și retur;

– IR 78 și IR 79, pe ruta București Nord – Curtici și retur;

– IR 1992 și IR 1990, pe ruta Timișoara Nord – Constanța și retur;

– IR 1641 și IR 1642, pe ruta București Nord – Satu Mare și retur.

Având în vedere că livrările sunt realizate progresiv, unitățile de material rulant modernizat recepționate sunt utilizate cu prioritate în compunerea trenurilor de rang IC, fără a exclude în continuare exploatarea acestora și în trenuri de rang IR, pe rute precum Arad, Cluj, Iași, Craiova etc.

De asemenea, în cadrul acestui proiect de investiții cu fonduri PNRR, au fost introduse în serviciul de manevră primele locomotive electrice cu acumulatori la Depoul Brașov, urmând ca astfel de locomotive să fie operate, în cel mai scurt timp, și de Depoul București”.

Între timp, căci ”răspunsul” a fost trimis în urmă cu trei săptămâni (am insistat printr-o nouă adresă, dar tot nu am primit datele cerute), o locomotivă electrică cu acumulatori (LEA 003) modernizată la SCRL Brașov potrivit unui patent INDA – România Euroest a ajuns la Depoul București Călători.