FOTO-VIDEO Ce lucrări se fac pe loturile 1 și 3 din calea ferată Brașov-Sighișoara

Pe loturile 1 și 3 din calea ferată Brașov-Sighișoara se lucrează intens. Muncitorii companiei elene Aktor trebăluiesc pe toată lungimea de 84 km a celor două tronsoane. Odată ce toate cele trei loturi vor fi gata, durata călătoriei cu trenul între Brașov și Sighișoara (128 km) se va reduce de la trei ore și jumătate în prezent la doar o oră și jumătate.

În momentul de față, proiectul de modernizare de pe loturile 1 și 3, Brașov-Apața, respectiv Cața-Sighișoara are un progres fizic de 49,74%, au transmis reprezentanții Aktor la solicitarea Club Feroviar. Potrivit ultimelor date disponibile ale Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA, pe care le-am prezentat recent, la finele lunii mai stadiul fizic al acestor șantiere era de 48,48%. Șantierele avansează greu în cifre, însă în inima Transilvaniei are de-a face cu lucrări de o complexitate ridicată.

Cele mai mari progrese, pe Lotul 3

Cele mai vizibile progrese sunt consemnate pe Lotul 3 (Cața-Sighișoara), unde terasamentele de la varianta Archita și în zona Cața-Beia au prins contur la suprafață și în subteran.

Cât privește Lotul 1 (Brașov-Apața), s-a avansat cu piloții forați pentru viaductul Măieruș și tratarea terenului dificil din lunca Oltului, prin tehnologia jet grouting la Apața. Jet grouting (sau injecție cu jet de înaltă presiune) este o tehnologie de îmbunătățire a solului, utilizată pentru consolidarea terenului, etanșarea acestuia sau crearea de elemente de susținere, prin injectarea unui lichid (de regulă un amestec pe bază de ciment) în sol cu viteză foarte mare, printr-un jet concentrat sub presiune.

Lucrări pe toate fronturile






În ultimele luni, pe calea ferată Brașov-Sighișoara lucrările s-au desfășurat pe toate palierele. De exemplu, la terasamente, umplutura principală la stația Cața, intervalul Cața-Beia, dar și varianta nou aliniată ce ocolește Archita au ajuns la cota de PSS – nivelul la care trebuie montată Plasa Sudată Specială în profilul transversal al terasamentului sau infrastructurii feroviare, componentă folosită la stabilizarea și armarea stratului de formă sau a substratului în cadrul lucrărilor de infrastructură feroviară. În paralel, s-au completat șapte podețe în aceeași zonă.

În ceea ce privește lucrările de consolidare, pe șantier sunt în curs de finalizare ancorele și zidurile mască la cele trei fronturi „Paloș 1”, „Paloș 2”, „Beia” și au început demersuri pentru stabilizarea marii alunecări de la Beia. Pe Lotul 1 se încheie tronsonul experimental de jet grouting în mlaștina Apața, iar pe Lotul 3 se pregătește consolidarea în alunecare de la Archita.

La capitolul construcții, la podul de la km 242 au fost ridicate grinzi și culee/pile. Viaductul de la km 251 are toți piloții forați, la viaductele de la km 254 s-a finalizat ridicarea tablierelor. La km 255 se termină cu zonele de sprijin (bancete) pe care sunt montați cuzineții pentru structurile feroviare, iar la Măieruș se forează piloții.

Pe șantier au loc și amenajări de albie. Astfel, în dreptul km 255, lucrările de regularizare a pârâului Archita sunt în plină desfășurare și vor fi finalizate în câteva luni.

Tunelul Beia așteaptă revizuirea proiectului

Beia I și II reprezintă singurul tunel existent pe traseu. În acest caz, constructorul este în așteptarea completării proiectului de detaliu revizuit, după demontarea liniei și scoaterea pietrei sparte care definește lungimea reală de injectări și tipul de consolidări necesare. Odată aceste detalii clarificate și aprobate, se va putea deschide șantierul subteran.

Tunelurile Archita 1 & 2 au înregistrat progrese din ambele capete. La tunelul Archita 1 (540 m), la intrare (portal Cața): toate lucrările de portal și prima umbrelă de forepoling (tehnică de sprijinire preventivă, prin care se introduc bare metalice, grinzi sau țevi înclinate deasupra zonei ce urmează a fi excavată, pentru a forma o „copertină” temporară care previne prăbușirea solului) sunt finalizate. Odată cu venirea structurilor metalice pe șantier, se va lucra în subteran ”la foc continuu”. La ieșire (portal Archita), mai sunt de instalat ancorele din fibră de sticlă și prima umbrelă. ”Ținta este să avansăm concomitent din ambele direcții”, spun reprezentanții Aktor. Cămășuiala definitivă se va finaliza până în decembrie 2026.

În ceea ce privește tunelul Archita 2 (230 m), reproiectarea este gata și se află la verificare. Constructorul se așteaptă ca aceasta să fie aprobată în august, pentru ca în septembrie să înceapă mobilizarea.

Ce lucrări urmează să fie făcute

În a doua jumătate a anului în curs, se vor închide terasamentele pe tronsoanele Cața-Beia și Beia-Archita, apoi se va trece la la PSS, drenaje și stratul de piatră spartă pentru ambele fire. În privința podurilor și viaductelor, se vor ridica ultimele tabliere metalice la km 252 și 255 și se va betona placa viaductului de la km 254.

De asemenea, se va trece la stabilizarea definitivă a alunecărilor Beia și Archita, folosind o combinație de piloți forați, drenuri și geo grile. La capitolul suprastructură, se montează șină și traverse noi în stația Cața și pe primii 3 km spre Beia.

”Ritmul lucrărilor rămâne dependent de factori precum eliberarea proiectelor de detaliu pentru Beia și Archita 2 (în curs de avizare) sau fereastra de lucru hidro geotehnic (vremea – n.red.) din toamnă”, precizează reprezentanții Aktor.

Modernizarea subsecțiunilor 1: Brașov-Apața (38 km după reabilitare) și 3: Cața-Sighișoara (47 km), parte a Coridorului Rin–Dunăre, înseamnă refacerea a aproximativ 85 km de linie dublă electrificată, 33 de poduri, 93 de podețe, 5 viaducte, 4 tuneluri și introducerea ERTMS nivel 2.

Calea ferată Brașov-Sighișoara în cifre

Contractul, în valoare de 546,8 milioane de euro, a fost semnat în 2020 cu Asocierea RailWorks (Alstom Transport S.A., Aktor S.A., Arcada Company S.A., Euro Construct Trading 98 S.R.L.). Finanțarea provine în proporție de 85% din Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF) și 15% de la bugetul statului.

În ceea ce privește Lotul 2: Apața-Cața, șantierul avansează cu aproximativ 30 de metri pe zi și a fost depășită cota de 4.000 m forați la tunelurile Ormeniș și Homorod.